Totul despre viroza de primăvară: simptome și tratament

Infecțiile virale ale tractului respirator reprezintă cauza a milioane de zile de absență de la școală și de la muncă. În fiecare an există milioane de vizite la medic și pacienții cheltuiesc sume impresionante pe suplimente nutritive și medicamente pentru tratamentul  răcelii comune.

Agenții patogeni cei mai frecvent asociați cu simptomele răcelii comune sunt rinovirusurile care produc aproximativ o jumătate din toate cazurile de răceală. Alți agenți virali implicați sunt coronavirusurile  și virusul sincițial respirator (VSR). Virusurile  gripale, paragripale și adenovirusurile pot fi asociate cu simptome de răceală, cu toate acestea, acești agenți se asociază  frecvent  cu infecții mai severe de tract respirator inferior.

În zonele cu climă temperată, virozele simple apar pe tot parcursul anului, dar au o scădere a incidenței în timpul lunilor de vară. Un vârf al infecțiilor cu rinovirus este primăvara, în lunile aprilie-mai. Virusul paragripal are două maxime primăvara și toamna, iar virusurile gripale și virusul sincițial respirator RSV au incidența cea mai mare între aprilie și decembrie.

Copiii sunt cei mai expuși

Copii preșcolari au în medie cinci-șapte  viroze pe an, dar 10% – 15% dintre copii vor avea cel puțin 12 episoade pe an. Incidența bolii scade cu vârsta și ajunge la maturitate la 2-3 episoade pe an. Incidența răcelilor este crescută în cazul copiilor care sunt în colectivități, aceștia pot avea cu 50% mai multe episoade decât copii care stau acasă.

În general, virusurile respiratorii sunt răspândite prin trei mecanisme : aerosoli de particule mici , aerosoli de particule mari și contact direct.

Infecția cu virusurile respiratorii produce un răspuns al sistemului imun tradus prin anticorpi specifici. Riscul de reinfectare e prezent datorită diversității virale (număr mare de serotipuri ale aceluiași virus). Deși reinfectarea nu este împiedicată de răspunsul gazdei la aceste virusuri, riscul de infecție este scăzut, iar severitatea bolii ulterioare este moderat de imunitatea preexistentă.

Fiți optimiști și țineți boala departe

Au fost  evaluați și alți factori asociați cu intensitatea bolii respiratorii cum ar fi tipul de personalitate sau expunerea la stres. Studiile sugerează ca stresul nu este un factor care favorizează virozele, dar stresul cronic este asociat cu simptome mai severe ale bolilor de tract respirator superior. De asemenea, persoanele introvertite  raportează forme mai severe de boală, și dimpotrivă, un stil emoțional pozitiv, caracterizat printr-o atitudine pozitivă, este asociat cu o reducere a intensității simptomelor .

Simptomele virozei

Debutul simptomelor răcelii comune apare de obicei la 1-3 zile după infecție. Frecvent, primul simptom observat este durerea în gât sau disfagia, urmată îndeaproape de obstrucția nazală și rinoree.

Durere în gât este expresia faringitei (inflamația faringelui) și de obicei se rezolvă rapid și, din a doua și a treia zi de boală, predomină simptome nazale. Faringita poate avea atât cauze virale, cât și bacteriene. Deoarece infecțiile bacteriene se tratează cu antibiotice pentru a preveni unele complicații (asociate mai ales faringitei streptococice), este necesară diferențierea clară între cele două tipuri de afecțiuni. Depozitele purulente amigdaliene sau faringiene, adenopatiile latero-cervicale ( mărirea ganglionilor de la nivelul gâtului) și febra înaltă sunt frecvent asociate cu faringitele streptococice,  pe când simptome, cum ar fi conjunctivita, coriza (secreții nazale apoase, abundente), aftele orale, tusea seacă iritativă  și diareea sugerează o cauză virală.

Tusea este asociată cu aproximativ 30% din răceli și de obicei începe după debutul simptomelor nazale.  

Majoritatea acestor viroze sunt acompaniate de febră și alte simptome constituționale. Simptomele de obicei persistă aproximativ o săptămână, dar un sfert  dintre viroze pot dura până la  2 săptămâni. Virusul persistă în nazo-faringe  după rezoluția a simptomelor, chiar si 2-3 săptămâni după infecție(pacientul mai transmite viroza).

O forma mai severă a virozelor respiratorii este pneumonia virală. Cele mai frecvente patru etiologii ale pneumoniei virale la copiii și adulții imunocompetenți sunt virusurile gripale, virusul respirator sincițial (VRS), adenovirusurile și virusurile paragripale.  Virusurile gripale de tip A și B sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din toate cazurile de pneumonie comunitară virale, în special în timpul epidemiilor de gripă.

Simptomele comune ale tuturor pneumoniilor virale sunt febra, frisoanele, tusea neproductivă, rinită, mialgii, dureri de cap și oboseala. Simptomele de pneumonie virală sunt similare cu cele ale pneumoniilor bacteriene, deși studiile au arătat o probabilitate mai mică de a avea dureri în piept în pneumoniile virale.

Semnele care trebuie să tragă un semnal de alarmă că nu va confruntați cu o simplă răceală sunt:

  • febră și/sau frisoane
  • tuse (cu sau fără producție de spută)
  • tahipnee și / sau dispne e(respirații mai frecvente și/ sau greoaie)
  • Tahicardie sau bradicardie (ritm  cardiac prea lent sau prea rapid)
  • wheezing (respirație șuierătoare care se întâlnește cel mai frecvent la sugarii cu bronșiolită cauzată de virusul sincițial respirator)
  • retracții sternale sau intercostale

Aceste simptome se însoțesc de stare generală modificată, persistă mai mult de 3-5 zile și se agravează cu timpul. Tulburările gastro-intestinale și mialgiile sunt frecvente în infecția gripală.

Febra și alterarea stării de conștiență pot fi singurele semne de pneumonie gripală la un pacient mai în vârstă  sau  un sugar.

Diagnosticul acestor răceli se pune pe examenul clinic și examene de laborator care, fie evidențiază virusul prin tehnici de genetică moleculară, fie anticorpii specifici împotriva unui virus cu tropism respirator.

Pentru tratamentul răcelilor simple sunt utile antitermicele (ibuprofen, parcetamol), picăturile pentru nas, suplimentele nutritive ce conțin vitamina C, zinc, echinaceea, asigurarea hidratării optime mai ales la pacienții febrili. Simptomele de pneumonie virală impun prezentarea la un medic specialist care va decide conduita terapeutică necesară.

Doctor Cornelia Dogaru

Un comentariu

  • Apa structurata spune:

    Hidratarea este foarte importanta. Dar la fel de important este cu ce ne hidratam.
    Mediul in care traim, alimentatia neadecvata, consumul insuficient de apa, poluarea, stresul, ne conduc spre acidoza. Acidoza apare atunci cand, din cauza consumului repetat de alimente care induc aciditate sau produse poluate chimic, dar si a imbatranirii tesuturilor, corpul isi epuizeaza rezervele vitale de minerale.
    Acidoza este unul din factorii care asigura conditiile ideale dezvoltarii multor boli precum guta, gastrita, osteoporoza, boli de piele, obezitate, hipertensiune, diabet, pietre la rinichi, boli de inima, dar si a cancerului. Un corp aflat intr-o stare acida se imbolnaveste mai usor si imbatraneste mult mai repede.
    Motivul principal pentru care din ce in ce mai multi oameni sunt afectati de acidoza este insusirea unei diete moderne – extrem de bogata in alimente procesate, dulciuri, produse de origine animala care induc aciditate (carnea, ouale, lactatele) – si din ce in ce mai săracă in alimente alcaline, precum legumele si fructele proaspete.
    Un alt motiv demn de amintit este folosirea in exces a medicamentelor, care duc la formarea de acizi.
    Apa ZEN alcalina ionizata combate si elimina acidoza cauza bolilor metabolice si degenerative.
    Alimentele pe care le consumam induc aciditate in organism favorizand astfel aparitia bolilor.
    Apa ZEN “stinge” aciditatea prin reglarea pH-ului.
    http://apazen.blogspot.ro/2013/03/apa-zen-cel-mai-mare-dar-oferit.html

    VA:F [1.9.7_1111]
    Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
    VA:F [1.9.7_1111]
    Rating: +1 (from 1 vote)

Adaugă comentariul tău