Lista E-urilor cancerigene

E-urile cancerigene

E-urile fac parte din viaţa noastră şi, ca orice lucru din cotidian, sunt fie bune, fie rele. Puţini sunt aceea care pot face diferenţa între E-urile bune şi cele rele şi mai puţini reuşesc să spună ce rol are fiecare dintre E-uri. ”Ar trebui să avem lista E-urilor în buzunar de câte ori mergem la cumpărături”, sunt de părere cei mai mulţi dintre români.

Pentru cei care ţin la sănătatea lor şi nu ezită să aibă lista E-urilor lângă cea de cumpărături, VerticalNews a prezentat un lung şir al celor mai periculoşi aditivi alimentari, pe care vi-l expunem şi noi mai jos:

  • Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477
  • Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glandă tiroidă)
  • Adaosuri toxice:

– produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224

– afectează tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E465, E 466

– produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233

– suprimă din organism vitamina B12: E 200

– cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanţi din margarină)

– atacă sistemul nervos: E 311, E 312

– produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lămâie – cel mai periculos adaos cancerigen)

Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu)

– E 122 (azorubina). Este un colorant roşu, obţinut din gudron, care se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia, însă este permis în România.

– E 155 (brun HT). Este utilizat la ciocolată şi prăjituri. Poate produce reacţii adverse la persoanele alergice la aspirină şi la cele astmatice. Se cunoaşte, de asemenea, că poate produce o accentuată sensibilitate dermică. Este interzis în Danemarca, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia, dar este permis în România.

– E 123 (anaranthul). Este obţinut din planta cu acelaşi nume. Este folosit în amestecuri pentru prăjituri, umpluturi cu aromă de fructe, cristale pentru jeleuri. Poate provoca astm şi hiperaciditate. În testele pe animale a provocat afecţiuni la naşterea puilor sau chiar moartea.

– E 132 (indigotină). Este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi. Poate provocă greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice.

– E 210 (acidul benzoic). Se adaugă la băuturi alcoolice, produse de brutărie, brânzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provocă crize de astm, în special la persoanele dependenţe de medicaţie, şi poate reacţiona provocând hiperaciditate la copii. În urma testării pe animale de laborator a fost asociat cu cancerul.

– E 211 (benzonatul de sodiu). Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă. Băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzonat de sodiu (până la 25 mg/250 ml). Se mai adaugă în lapte şi produse din carne, produse de brutărie şi dulciuri şi este, de asemenea, prezent în multe medicamente. Se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul.

*Lista prezentată mai sus este extrasă din Raportul Oficiului Consumatorilor din Piaţa Comună Europeană

Alina Dan

 

 

 

Adaugă comentariul tău