Fumatul în oraș, o amenințarea pentru sănătatea publică. Fumăm 4,5% din PIB-ul României

În România, există aproximativ 5 milioane de fumători, dintre care 4 milioane fumează zilnic, după cum reiese din primul studiu realizat de GATS România. Potrivit acestuia, prevalența fumatului la noi în țară este de 26,6%, în România conturându-se ca o amenințare fumatul în spații publice. Cei mai înrăiți fumători sunt persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani (36,3% din totalul fumătorilor), persoanele mai în vârstă de 65 de ani fumând cel mai puțin (7,6% din total). Bărbații sunt cei mai loviți de acest viciu, din totalul fumătorilor, persoanele de sex masculin reprezentând 67,4%.

Cele mai cumpărate branduri de țigări la nivel de România sunt Kent (33,8%), Marlboro (9,7%), Winchester (8,2%), Viceroy (7,6%) și Winston (7%). În medie, un fumător cheltuie 273,1 lei pe lună pentru acest viciu și fumează mai mult de 20 de țigări pe zi. Peţul mediu al unui pachet de țigări este de 11,5 lei. Cei care fumează mai puțin de cinci țigări pe zi reprezintă doar 4% din totalul fumătorilor.

Mai mult de două treimi din fumătorii României sunt dependenți de nicotină, în contextul în care fumează prima țigară la mai puțin de 30 de minute de la trezire. Interesant este faptul că aproape 4,5% din PIB-ul României este echivalentul banilor cheltuiți de români pe țigări.

În 1989, consumul de țigări pe cap de locuitor era de 784 de țigări. În 2002, această cifră s-a dublat, iar în 2009 consumul era de 1.480 de țigări pe cap de român,anual.

Deși 81,9% dintre fumători au fost sfătuiți de medici să renunțe la acest viciu, raportul arată că mai mult de o treime dintre fumători au avut o tentativă în acest sens, în ultimul an, dar fără succes. Doar 8,2% dintre ei au apelat la terapie pentru renunțarea la nicotină, iar 1,4% dintre ei au apelat la medicamente în acest sens. Totuți, o treime dintre fumători, nu a fost interesată să renunțe la viciu, iar 39,2% dintre cei care iau în calcul abandonul fumatului, nu consideră că acest viciu este dăunător pentru sănătate.

Raportul mai scoate în evidenţă informaţii importante pentru adoptarea viitoarelor politici de Sănătate:

  • Mai mult de o treime dintre adulți sunt expuși la fumul de tutun pasiv la locul de muncă, 86.6% în restaurante și 94,4% în baruri și cluburi. Aproximativ 36% dintre persoane sunt expuse fumatului acasă.
  • Opinia publică sprijină puternic reglementările legislative restrictive. Aproape trei sferturi dintre adulţi (72,0%), s-au declarat în favoarea interzicerii totale a fumatului în restaurante şi mai mult de jumătate (57,0%) în baruri şi cluburi.

“Având în vedere că în România mai mult de 4,4 milioane de persoane fumează zilnic, aproape 6,5 milioane persoane sunt expuse la fumul de țigară la domiciliu (dintre care peste 3 milioane de nefumători) și două milioane la locul de muncă, la care se adaugă expunerea ridicată la fumul de tutun ambiental  în diverse spații publice. Este de o importanță vitală ca Guvernul să așeze controlul tutunului pe lista priorităților  legislative”, a declarat Ritli Ladislau, ministrul Sănătăţii.

La scară mondială, consumul de tutun cauzează unul din 10 decese în rândul adulților –  mai mult de cinci milioane decese anual. Dacă nu se acționează urgent, în  2030  consumul de tutun va fi  responsabil pentru decesul a peste 8 milioane de oameni.

Adaugă comentariul tău