Ce mănânci când eşti însărcinată

Alimentaţia corectă în timpul sarcinii este importantă atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Esenţial este ce mănânci, nu cât mănânci, spun nutriţioniştii care atrag atenţia că excesul de kilograme din timpul sarcinii este dăunător.

Deşi o gravidă are nevoie de 300 de calorii în plus faţă de aportul normal, mai ales în ultimul trimestru de sarcină, când copilul se dezvoltă mai rapid, acele calorii ar trebui să provină din alimente cu un bogat conţinut nutritiv, astfel încât ele să contribuie la creşterea copilului şi nu la sporirea greutăţii mamei.

Multe dintre gravide se întreabă, adesea, de ce este normal ca pe durata sarcinii să ia în greutate între 12 şi 16 kilograme, din moment ce, la naştere, copilul are aproximativ un sfert din această greutate. Deşi pot varia de la o femeie la alta, kilogramele adăugate pe timpul sarcinii ar trebui să fie distribuite, în principiu, după cum urmează.

 

  • 3,4 kg – greutatea medie a copilului
  • 3,17 kg – proteinele, grăsimile şi alţi nutrienţi acumulaţi în timpul sarcinii
  • 1,8 kg (l) – mai mult sânge
  • 1,8 kg (l) – alte fluide
  • 0,906 kg – din creşterea sânilor 
  • 0,906 kg – din lărgirea uterului
  • 0,906 kg – lichidul amniotic
  • 0,68 kg – placenta

Copilul este ceea ce mănânci

Când sunteţi însărcinată, trebuie să ştiţi că ceea ce mâncaţi şi beţi este principala sursă de alimentaţie pentru copil. De fapt, legătura dintre ceea ce consumaţi şi sănătatea copilului dumneavoastră este mult mai puternică decât vă puteţi imagina. De aceea, primul avertisment lansat de către doctori vine să demonteze mitul potrivit căruia un pahar de vin sau de bere nu dăunează copilului în timpul sarcinii. ”Nicio cantitate de alcool, fie ea cât de mică nu trebuie considerată inofensivă în timpul perioadei de graviditate”, spun medicii.

De asemenea, mâncarea în plus pe care o consumaţi în timpul sarcinii nu trebuie să fie ”goală” de calorii, ci ar trebui să vă furnizeze toţi acei nutrienţi de care are nevoie copilul dumneavoastră pentru a se creşte armonios în faza intrauterină. De exemplu, calciul contribuie la formarea şi dezvoltarea oaselor şi a dinţilor, de aceea trebuie să asiguraţi o cantitate suficientă atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru bebeluş.

Proporţiile pot varia şi în funcţie de tipul de sarcină, mai ales dacă este vorba despre gemeni sau tripleţi.

Nutriţie pentru gravide

Fie că sunteţi însărcinată sau nu, o dietă sănătoasă include proteine, carbohidraţi, grăsimi, vitamine, minerale şi apă din belşug. După vizita la obstretician şi la nutriţionist, care vă vor spune, fiecare, ce schimbări se vor petrece în viaţa dumneavostră în cele nouă luni de maternitate şi care este cel mai bun regim de viaţă şi alimentar astfel încât să aduceţi pe lume un copil sănătos, pasul următor pe care trebuie să îl faceţi este să vă deprindeţi să citiţi etichetele alimentelor şi să interpretaţi în favoarea dumneavoastră etichetele nutriţionale.

Luaţi ca punct de reper indicaţia CZE (Cantitatea Zilnică Estimată pentru un adult) pe care o creşteţi, în funcţie de indicaţiile medicului nutriţionist.

Specialiştii sunt de părere că dieta poate afecta sănătatea copilului dumneavoastră încă dinaintea concepţiei. De exemplu, studiile recente au demonstrat că acidul folic previne afecţiunile tubului neural la făt, printre care şi spina bifida – ruptura de coloană – care pot apărea încă din primele stadii de viaţă intrauterină.  Deşi acidul folic poate fi găsit în multe dintre alimente, dar mai ales în cereale, medicii recomandă, în ultimul timp, suplimentele nutritive cu acid folic, care să fie consumate înainte de a rămâne însărcinată, cât şi pe durata sarcinii, mai ales în primele 28 de zile.

Calciul este un alt nutrient important. Deoarece în timpul creşterii intrauterine copilul consumă mult calciu, ar trebui să măriţi aportul acestui nutrient astfel încât să evitaţi pierderile mari.

Alimentul cel mai bogat în calciu este laptele sau produsele derivate din lapte. În cazul în care nu toleraţi lactoza sau laptele şi produsele din lapte nu vă fac plăcere, cereţi medicului un supliment alimentar care să conţină calciu.

Intoleranţa faţă de lactoză se manifestă prin diaree, balonare sau senzaţie de vomă după ce aţi consumat lactate. Alte alimente bogate în calciu sunt: sardinele sau somonul cu oase, tofu, broccoli, spanacul, sucurile care conţin adaos de calciu.

Dieta vegetariană, nerecomandată

Medicii nu recomandă adoptarea unei diete vegetariene nici înainte de a rămâne însărcinată, nici în perioada celor nouă luni de sarcină. Dacă, totuşi, sunteţi vegetariană, aţi putea continua şi în perioada gravidităţii, dar sub atenta supraveghere a doctorului dumneavoastră.  În astfel de condiţii, va fi greu să vă luaţi toţi nutrienţii de care aveţi nevoie dacă nu mâncaţi peşte, pui, lapte, brânză sau ouă, astfel că veţi avea nevoie, cel mai probabil, de suplimente cu proteine, dar şi de vitaminele B12 şi D.

Nutriţie pentru gravide

Fie că sunteţi însărcinată sau nu, o dietă sănătoasă include proteine, carbohidraţi, grăsimi, vitamine, minerale şi apă din belşug. După vizita la obstretician şi la nutriţionist, care vă vor spune, fiecare, ce schimbări se vor petrece în viaţa dumneavostră în cele nouă luni de maternitate şi care este cel mai bun regim de viaţă şi alimentar astfel încât să aduceţi pe lume un copil sănătos, pasul următor pe care trebuie să îl faceţi este să vă deprindeţi să citiţi etichetele alimentelor şi să interpretaţi în favoarea dumneavoastră etichetele nutriţionale.

Luaţi ca punct de reper indicaţia CZE (Cantitatea Zilnică Estimată pentru un adult) pe care o creşteţi, în funcţie de indicaţiile medicului nutriţionist.

Specialiştii sunt de părere că dieta poate afecta sănătatea copilului dumneavoastră încă dinaintea concepţiei. De exemplu, studiile recente au demonstrat că acidul folic previne afecţiunile tubului neural la făt, printre care şi spina bifida – ruptura de coloană – care pot apărea încă din primele stadii de viaţă intrauterină.  Deşi acidul folic poate fi găsit în multe dintre alimente, dar mai ales în cereale, medicii recomandă, în ultimul timp, suplimentele nutritive cu acid folic, care să fie consumate înainte de a rămâne însărcinată, cât şi pe durata sarcinii, mai ales în primele 28 de zile.

Calciul este un alt nutrient important. Deoarece în timpul creşterii intrauterine copilul consumă mult calciu, ar trebui să măriţi aportul acestui nutrient astfel încât să evitaţi pierderile mari.

Alimentul cel mai bogat în calciu este laptele sau produsele derivate din lapte. În cazul în care nu toleraţi lactoza sau laptele şi produsele din lapte nu vă fac plăcere, cereţi medicului un supliment alimentar care să conţină calciu.

Intoleranţa faţă de lactoză se manifestă prin diaree, balonare sau senzaţie de vomă după ce aţi consumat lactate. Alte alimente bogate în calciu sunt: sardinele sau somonul cu oase, tofu, broccoli, spanacul, sucurile care conţin adaos de calciu.

Dieta vegetariană, nerecomandată

Medicii nu recomandă adoptarea unei diete vegetariene nici înainte de a rămâne însărcinată, nici în perioada celor nouă luni de sarcină. Dacă, totuşi, sunteţi vegetariană, aţi putea continua şi în perioada gravidităţii, dar sub atenta supraveghere a doctorului dumneavoastră.  În astfel de condiţii, va fi greu să vă luaţi toţi nutrienţii de care aveţi nevoie dacă nu mâncaţi peşte, pui, lapte, brânză sau ouă, astfel că veţi avea nevoie, cel mai probabil, de suplimente cu proteine, dar şi de vitaminele B12 şi D.

 

  • Proteinele – necesare pentru dezvoltarea celulară şi producerea de sânge  – carne macră, peşte, carne de pasăre, ouă albe, fasole, unt de arahide, tofu.
  • Carbohidraţi – asigură producţia zilnică de energie – pâine, cereale, orez, cartofi, paste, fructe, legume
  • Calciu – necesar formării şi creşterii oaselor şi a dinţilor, pentru contracţiile musculare şi funcţionarea nervilor – lapte, brânză, iaurt, sardine sau somon cu oase, spanac
  • Fier – contribuie la formarea globulelor roşii, previne anemia – carnea roşie macră, spanacul, cerealele integrale
  • Vitamina A – bună pentru o piele sănătoasă, pentru vedere, ajută la creşterea oaselor – morcovi, verdeţuri, cartofi dulci
  • Vitamina C – asigură sănătatea gingiilor, a dinţilor şi contribuie la absorbţia fierului – citrice, broccoli, roşii, sucuri de fructe
  • Vitamina B6 – contribuie la formarea globulelor roşii; participă la folosirea eficientă a proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor – carne de porc macră, şuncă fără slabă, cereale integrale, banane.
  • Vitamina B12 – contribuie la sănătatea sistemului nervos – carne de pasăre, peşte. Vegetarienii trebuie să ia suplimente de vitamina B12.
  • Vitamina D – ajută la absorţia calciului – lapte bogat în proteine, produse lactate, cereale, pâine
  • Acid folic – este bun pentru producerea sângelui şi a proteinelor şi la funcţionarea eficientă a enzimelor – legume verzi fructe şi legume galbene, fasole, mazăre, nuci
  • Grăsimi – bune pentru depozitele de energie – carne, produse lactate, nuci, unt de arahide, margarină, uleiuri vegetale.

 Alina Dan

Adaugă comentariul tău