Cele mai frecvente boli ale copiilor în primii doi ani de viaţă

Pentru un părinte, mai ales cel care se află în această postură  pentru prima oară, semnalele de îmbolnăvire a copilului îi dau fiori. Temperatură, diaree, stări de vomă sau erupții ale pielii se numără printre simptomele des întâlnite în primii doi ani de viaţăa ai copilului.

Asftel, bolile frecvente care aduc de multe ori părinții la medic cu sugarul și antepreșcolarul mic (1-2 ani) sunt infecția cu rotavirus, bronșiolita acută și alergia la proteina din laptele de vacă.
Doctori Online
vă prezintă tabloul acestor afecțiuni, respectiv câteva sfaturi menite să vă îngrijoreze mai puțin.

  • Bronșiolita este o boală inflamatorie acută a căilor respiratorii inferioare, de calibru mic, determinată de obstrucția acestora prin procese inflamatorii. Etiologia este aproape exclusiv virală, cel mai frecvent fiind implicat virusul sincițial respirator. Vârful de incidență este aproape de vârsta de 6 luni, iar ca moment de apariție, iarna și primăvara timpurie. Cel mai frecvent,  sunt implicați sugarii de sex masculine, cu vârste cuprinse între 3 și 6 luni. Cel mai adesea, sursa infecției o reprezintă un membru al familiei care are o afecțiune respiratorie minoră. Factorii favorizanți sunt lipsa alimentației naturale, condiții de supraaglomerare la domiciliu, mamele fumătoare sau fumul de țigară. Majoritatea sugarilor afectați au istoric pozitiv de expunere la infecție prin contact cu frați mai mari sau adulți cu simptomatologie respiratorie minoră în săptămâna precedentă debutului bolii. Inițial, bronșiolita prezintă semne de infecție minoră,  cu secreție nazală seroasă și strănut. Această afecțiune poate fi însoțită de inapentență și febră (38-39 grade). În evoluție, apar tusea, respirația mai rapidă și wheezing (șuierat în expirare) – semn caracteristic al acestei boli. Alimentația poate deveni dificilă din cauza ritmului alert al respirației. Faza critică a bolii, în care sugarul poate părea grav afectat, se situează în primele 48-72 ore de la debutul tusei și a dificultăților de respirație. După faza critică, apare o ameliorare rapidă, iar recuperarea este completă în câteva zile. Fiind o afecțiune virală, nu este necesară terapia antibiotic. În cazurile moderate și severe de boală ce necesită spitalizare, se impune tratament antibiotic pentru prevenirea unei suprainfecții bacteriene. Sugarul se simte de obicei mai bine în poziție semișezândă,la o înclinație de 30-40 grade sau așezat cu toracele ușor ridicat și capul în extensie. Alimentația nu trebuie modificată, însă aportul de lichide trebuie adesea suplimentat. Medicamentele bronhodilatatoare (salbutamol) în  aerosli sunt frecvent folosite empiric și se acceptă că, dacă se obține ameliorarea stării, ar trebui continuate. De asemenea, aerosolii cu adrenalină pot fi eficienți în bronșiolită.
  • Infecția cu rotavirus. Rotavirusul se întâlnește cu maximum de frecvență la copii cu vârste cuprinse între 4 și 24 de luni și este neobișnuită la nou-născut (nou-născutul are capacitatea de a excreta virusul fără să prezinte semn de boală). Boala este autolimitată, ca majoritatea infecțiilor virale, având o durată de 7-14 zile. Pentru mai multe informații despre rotavirus, citiți aici.
  • Alergia la proteina din laptele de vacă. Între 5% și 15% dintre copii prezintă reacții adverse la proteina din laptele de vacă, însă prevalența alergiei apare la 2% până la 7,5% din cazuri . Atenție: a nu se confunda această afecțiune cu intoleranța la lactoză sau alte reacții adverse la proteina din laptele de vacă. Cauza alergiei o reprezintă o reacție imunologică la una sau mai multe proteine din laptele de vacă. Alergia la proteina din laptele de vacă prezintă simptome la nivelul tractului gastrointestinal (precum regurgitare, vomă), modificări funcționale la nivelul tubului digestiv, respectiv simptome dermatologice, precum dermatite atopice, angioderm și urticarie. Simptomele tractului respirator sunt mai puțin comune. Hrănirea copilului la sân ar trebui să fie singurul mod de alimentare a sugarului, cel puțin în primele 4 luni de viață. Alăptatul reduce semnificativ riscul dezvoltării unei alergii la proteina din laptele de vacă. Dacă alăptatul sugarului duce la apariția simptomelor acestei alergii, mama trebuie să ia în calcul eliminarea din dietă a laptelui de vacă, a alunelor și a ouălor de găină. Această alimentație trebuie urmată pentru cel puțin 2 săptămâni înainte de a-i vedea rezultatul, respectiv 4 săptămâni în cazul în care micuțul a dezvoltat o dermatită atopică sau colită alergică. Dacă după o astfel de dietă se observă o îmbunătățire, mama poate reintroduce în alimentația ei câte un aliment pe săptămână. Dacă nu se observă nicio îmbunătățire după dietă, trebuie luat în calcul o discuție cu un specialist în alergiile copiilor. Diagnosticul începe cu istoricul sugarului, o examinare fizică completă pentru a determina alte cauze ale apariției și pentru a putea identifica afecțiunea ca fiind ușoară, moderată sau severă. Pentru sugarii cu simptome severe, se recomandă consultarea unui specialist cu experiență în managementul alergiilor copilăriei. Teste ”Skin prick tests” sau ”radioallergosorbent testing” nu confirmă sau infirmă diagnosticul de alergie la proteina din laptele de vacă, astfel încât dietele prin eliminare și provocările alimentare sunt cele mai bune metode de diagnostic. În orice caz, markerii serologici pot fi de ajutor în previzionarea evoluției afecțiunii. Standardele de aur pentru tratament sunt eliminarea proteinei din laptele de vacă din dieta suagrului sau a mamei, urmată ulterior de reintroducerea acesteia în dietă. Când simptomele reapar după ce produsele din lapte sunt reintroduse în dieta mamei, se recomandă o formulă extensiv hidrolizată dacă mama dorește să înceapă înțărcarea și dacă micuțul are o vârstă cuprinsă între 9 și 12 luni. Sugarii cu simptome ușoare sau moderate trebuie hrăniți – timp de 2-4 săptămâni sau chiar mai mult –  exclusiv cu formule extensiv hidrolizate sau cu formule pe bază de amino acizi dacă primele sunt refuzate de către copil. Cei care reacționează bine la tratament, trebuie să fie supuși provocării de a introduce laptele de vacă, însă sub atenta supraveghere a medicului. În cazul opus, copilul trebuie ținut pe formula cu hidrolizate sau aminoacid pentru 6 luni sau mai mult, ori până ajunge la vârsta de 9-12 luni. Sugarii cu simptome severe trebuie să folosească formula pe bază de aminoacizi și trebuie supravegheați de medicii pediatri. Aceștia pot fi supuși provocărilor dietei numai în clinici medicale al căror personal are experiență în tratarea anafilaxiilor. Medicii avertizează că, după o perioadă cu o dietă ce elimină laptele de vacă, pacienții care anterior prezentau reacții ușoare sau moderate, pot dezvolta reacții severe. Utilizarea proteinei nemodificate din lapte (vacă, oaie, capră etc) sau a celei din soia sau orez nu este recomandată pentru sugari din cauza lipsurilor nutritive din hrană, conducând către riscul  de alergie încrucișată.

Dr. Roxana Smădeanu, medic pediatru

 

 

Un comentariu

  • ioana moldovan spune:

    Util articolul, multumim

    VA:F [1.9.7_1111]
    Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
    VA:F [1.9.7_1111]
    Rating: +4 (from 4 votes)

Adaugă comentariul tău