Apa din piscine poate fi un pericol pentru sănătate

Apa este un element esenţial pentru viaţă, dar este şi un mediu propice proliferării microbilor. Expunerile la agenţii patogeni din mediul acvatic pot duce la o varietate de infecţii. Cele mai multe sunt cauzate de contaminarea apei cu deşeuri animale sau umane. Chiar dacă unele micro-organisme sunt distruse prin clorurarea apei, altele sunt rezistente.

Agenţii patogenii responsabili de infecţii pot fi întâlniţi pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp şi regiune, în apele din bazinele de înot, din piscine şi din alte amenajări destinate scăldatului. De reținut că, patogenii microbieni din apă sunt capabili să producă boli în funcție de doză și de condiția fizică a persoanelor expuse.

Populaţiile sensibile, includ persoanele cu reducerea funcţiei imune care rezultă din boală (cancer, virusul imunodeficientei umane HIV), susceptibilitate genetica, (vârstă, etc) sau lipsa de imunitate la boli endemice dobândite la nivel local (de exemplu, turişti), care pot avea un risc mai mare de a contracta boli grave.

În cele mai multe cazuri, bolile care pot fi contractate prin utilizarea apei  în scopuri recreative sunt acute – infecţii respiratorii, diaree şi vărsături. Deşi mai puţin frecvent raportate şi autentificate, există şi boli mai grave şi potenţial letale (de exemplu meningoencefalita amoebică, febra tifoidă, leptospiroza), iar unele infecţii pot duce la sechele ca boală renală (de la E. coli O157: H7), tulburări cardiace şi nutriţionale.

Printre cei mai frecvenţi agenţi infectanţi amintim:

  • Campylobacter jejuni – una dintre cele mai comune cauze de gastroenterită bacteriană (şi în cazuri rare afectează nervii şi articulaţiile). Patogenul a fost izolat din apele de agrement şi produce diaree, uneori severă, cu sînge şi însoţită de crampe abdominale, febră, stare generală de rău.
  • E. coli O157 – cele mai multe focare de E. coli O157 au fost asociate cu alimente, dar o serie de focare au fost raportate  în apele din bazine care nu au fost în mod adecvat clorurate. Produce sindrom diareic cu posibile sechele renale pe termen lung prin sindromul hemolitic uremic.
  • Helicobacter pylori – există dovezi pentru asocierea sa cu apele de agrement. Produce gastrită acută care duce la atrofia mucoasei gastrice, metaplazia intestinală şi cancer gastric.
  • Legionella produce boala legionarilor. Boala este considerată a fi severă, cu un risc ridicat de deces prin insuficienţă respiratorie acută, pericardită, afectare renală şi convulsii, cu sechele ca pancreatită, abcese hepatice şi cerebrale.
  • Specii de Mycobacterium sunt asociate cu o varietate de boli. Unele, cum ar fi M. ulverans sunt patogene la persoanele anterior sănătoase producând infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi, altele, cum ar fi M. avium afectează de obicei, persoanele imunocompromise. Cu toate acestea, pneumonie de hipersensibilitate este, de asemenea, observată la persoanele imunocompetente după expunerea la aerosoli cu micobacterii.
  • Vibrio vulnificus – această bacterie apare frecvent în mediile marine şi de estuar afectand persoanele cu răni deschise preexistente expunerii.
  • Cryptosporidium – este asociata cu transmiterea prin ape contaminate cu fecale, este rezistenta la clorinare, produce diaree, dureri abdominale uşoare, febră uşoară. Cu toate acestea, boala acută poate fi prelungită şi moderat severă în special la persoanele imunocompromise (HIV pozitive). 
  • Giardia – utilizarea în scopuri recreative a apei este un factor de risc dovedit pentru a contacta acest micro-organism. Riscul de deces şi probabilitatea de a dezvolta sechele de la aceasta infecţie este redus, cu toate acestea, boala acută poate fi prelungită şi moderat severă. Debut acut cu diaree, crampe abdominale, balonare şi flatulenţă, stare de rău şi pierderea în greutate. Poate produce sechele ca intoleranţa la lactoză şi malabsobţie
  • Naegleria fowleri – colonizează apele din piscine şi izvoare naturale fierbinţi. Boala acută este severă, cu simptome ce dureză mai mult de şapte zile,  moartea survenind  întotdeauna. Deşi infecţia este rară, cazuri noi sunt raportate în fiecare an.  Se manifestă prin dureri de cap severe, febră, vărsături, tulburări cardiace şi ale stării de conştienţă, rigiditatea gâtului,  convulsii şi letargie.
  • Adenovirus – bolile care rezultă din infecţia cu acest virus includ conjunctivită, faringită, pneumonie, apendicită acută şi cronică, bronşiolita, boli  respiratorii acute şi gastroenterită. Infecţiile cu  adenovirus sunt în general uşoare şi survin din ape care nu au fost clorurate.
  • Coxsackievirus – au existat foarte puţine focare de Coxsackievirus în apă din bazinele de agrement, dar virusul a fost frecvent izolat în apele marine. Coxsackievirus este responsabil de boala febrilă uşoară, de miocardită, dar şi de alte boli mai grave.
  • Virusurile hepatitei A şi E– au fost izolate din apele de suprafaţă. Boala acută este de obicei moderat-severă şi de durată moderată, dar riscul de deces este scăzut, cu excepţia cazurilor care apar in timpul sarcinii. E descrisă stare generală de rău, oboseală, mialgii, artralgii, febră şi uneori icter.

Dr. Cornelia Dogaru, boli infecțioase

Adaugă comentariul tău